vineri, 3 iunie 2022

CONSTANTIN DRACSIN, OCHII ȘI OMĂTUL CERULUI, 1996

 BIFURCAȚIE

Blestemând mâna sfâșiată

că nu a mai avut loc

pe piept.


Mă credeam

aproape straniu,-


numai Arhimede a țopăit

gol pușcă

pe stradă?


A găsit?

Am găsit?


A pierdut baia

sau am găsit amândoi moartea?




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

  Acasă Editorial Poezie Critică Proză Eseistică Opiniuni Poşta VIDEO FOTO Teatru Traditii Contact Interviu Poezii de Costel Zăgan N-AM CURA...