JOC DE-A DUMNEZEU
Nu mă pot opri, femeie,
Chipul tău pierdut în lume,
Ce să-ți spun,
Ce ți-oi mai spune,
Când și sufletul îngheață,
Când e ger
Și când e ceață...
Când cu glasul tău șoptit
Mă întrebi de ce-am venit?
Și-un nume doar te poate zgudui din temelii. (Costel Zăgan)
JOC DE-A DUMNEZEU
Nu mă pot opri, femeie,
Chipul tău pierdut în lume,
Ce să-ți spun,
Ce ți-oi mai spune,
Când și sufletul îngheață,
Când e ger
Și când e ceață...
Când cu glasul tău șoptit
Mă întrebi de ce-am venit?
1995
PREMIUL ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR DIN MOLDOVA-IAȘI
LA
FESTIVALUL-CONCURS ”PORNI LUCEAFĂRUL...”
COSTEL ZĂGAN
-BOTOȘANI-
MATURIZARE SFORȚATĂ
Libertatea mi-a pus cătușile
închisoare deschide-ți ușile
se-ntorc din copilărie păpușile
GOLGOTA CUVÂNTULUI
Doamne Iisuse al limbii române
iartă-mă că-ți răstignesc cuvântul
viața trece numai visul tău rămâne
îl păstrez în mine răstignindu-l
Iartă-mă că-ți sângerez cuvântul
este trup din trupul tău preasfânt
de-l rostesc se-nfiorează gândul
fără tine nu există niciun gând
Este trup din trupul tău preasfânt
viața trece visul însă mai rămâne
niciodată azi și mâine și oricând
Doamne Iisuse al limbii române
Iartă-mă că-ți sângerez cuvântul
îi dau viața-n mine răstignindu-l
.......................................................................................................................................................................
DERBEDEUL
Șterge a ploii ude măturoaie
Găinațul salciei din greu.
Scuipă, vânt, frunzișul prin noroaie-
Sunt și eu, ca tine, derbedeu.
Tare-mi place ca să văd hățișuri,
Precum niște boi cu pasul rar,
Care, pe sub burta de frunzișuri,
Își mânjesc grnunchii-n bălegar.
Iată, iată răcovana-mi turmă!
Cine o să cânte-ar fi mai breaz?
Văd: amurgul linge orice urmă
Care-o lasă omul pe izlaz.
Rusie de lemn și de eresuri!
Numai eu ți-s cântăreț, să știi!
Sunt jivine triste-a mele versuri-
Le-am hrănit cu mentă și rechii!
Miez de noapte, cu ulciorul lunii
Laptele mestecenilor ia-l!
Brațe-cruci întinde să sugrume
Țintirimul răstignit pe deal.
Peste măguri umblă-o neagră groază,
Picură venin hoțesc pe plai.
Însă mintea mea-i la jafuri trează,
Sunt și eu din fire hoț de cai.
Ați văzut în noaptea cea pustie,
Clocotind, vreo oaste de mălini?
Mi-ar sta bine-n stepa alburie
Furișat, cu ghioaga grea în mâini.
Ah, pe cap frunzișu-mi se destramă,
În robia cântecelor gem.
Ocna pasiunii mă înhamă
Să râșnesc poem după poem.
Dar, nebune vântule, fă bine
Frunzele de scuipă-le mereu
Chiar dacă-s ”poet”, eu ca și tine
Și în cântec sunt tot derbedeu.
Traducere: EMIL IORDACHE
*** IA ar putea distruge civilizația noastră.
*** IA: cea mai puternică tehnologie a informației din istorie.
*** IA va rezolva toate problemele umanității.
*** IA este prima tehnologie din istorie care poate să ia singură decizii și să creeze idei noi.
***IA nu este un instrument - este un agent.
** IA ar putea schimba nu doar cursul istoriei speciei noastre, ci al evoluției tuturor formelor de viață.
*** Am fost impresionat de tabloul și, mai ales de versurile prietenului dumneavoastră. Mă bucur că e recunoscut de Uniune. O merită din plin!
(decembrie 1982) CONSTANTIN NOICA
*** Un confrate de generație care scrie cu creionul între dinții săi albi și puternici de moldovean așa cum lucra Luchian în anii săi din urmă. Sunt mișcat de seninătatea verbului său, de curățenia și candoarea cu care străbate veacul și viața ce i s-a dat.
(aprilie 1976) IOAN ALEXANDRU
*
* *
N-am adresă
unde pot fi găsit.
Încerc să definesc timpul
”el bate și stă
și se reînnoiește”.
M-am retras
în devenirea subtilă
a veacului acesta grandios.
Întru toate căutați-mă.
*
* *
Nu iubesc poezia -
gândesc în ea.
*
* *
Deja am trei aripi.
*
* *
De când sunt neputincios
mereu sunt pe cale de a învinga
mai întâi răutatea voastră
și mai apoi
propria-mi fugă.
*
* *
Preț sau valoare
nu e același lucru,
hainele mele costă
un pumn de bani,
ce spun eu acoperă banii.
*
* *
La urmă
am să-mi dau foc încălțărilor
să nu-mi rămână fericirea
grandioasă.
CONSTANTIN DRACSIN
JOC DE-A DUMNEZEU Nu mă pot opri, femeie, Chipul tău pierdut în lume, Ce să-ți spun, Ce ți-oi mai spune, Când și sufletul îngheață, Când e ...