Jumătate de înger
zburând
pe
jumătate
de
diavol șchiop
Zâmbiți
să nu vă crească
aripi
în loc
de
sex
Costel Zăgan, HIPERBOLE BLITZ, 2005
Jumătate de înger
zburând
pe
jumătate
de
diavol șchiop
Zâmbiți
să nu vă crească
aripi
în loc
de
sex
Costel Zăgan, HIPERBOLE BLITZ, 2005
MATURIZARE SFORȚATĂ
LIBERTATEA MI-A PUS CĂTUȘILE
închisoare deschide-ți ușile
se-ntorc din copilărie păpușile
GOLGOTA CUVÂNTULUI
Doamne Iisuse al limbii române
iartă-mă că-ți răstignesc cuvântul
viața trece numai visul tău rămâne
îl păstrez în mine răstignindu-l
Iartă-mă că-ți sângerez cuvântul
este trup din trupul tău preasfânt
de-l rostesc se-nfiorează gândul
fără tine nu există niciun gând
Este trup din trupul tău preasfânt
viața trece visul însă mai rămâne
niciodată azi și mâine și oricând
Doamne Iisuse al limbii române
Iartă-mă că-ți sângerez cuvântul
îi dau viața-n mine răstignindu-l
FOTOSOFIE
Cerul a ieșit afară
din cuvânt abia se vede
incurabil de primăvară
convalescent de verde
TRISTEȚI PENTRU ACASĂ
După o partidă de singurătate
poți fi singur pe săturate
Și numai după două femei
știi să numeri până la trei
Și-atunci cuvântul împotrivă
îți va bea sângele ca o sugativă
IMPARȚIALUL DISCIPOL AL DIAVOLULUI ȘI AL BUNULUI DUMNEZEU
Bună dimineața Singurătate
ziceam să-ți zic că ți-aș mai zice
că sunt un om cu greutate
mai penetrant ca falsele alice
Ziceam să-ți zic că ți-aș mai zice
că după ce se-aude-mpușcătura
mă face mai puternic Nietzsche
dar tot nu știu să-nchid tăcerii gura
Că după ce se-aude-mpușcătura
și fiind un om cu greutate
nu pot să-mi eludez natura
la revedere Singurătate
Ziceam să zic o n-aș mai zice
tot ce-mi șoptește ăla micu Nietzshe
EPIGRAMĂ PRIN OGLINDĂ
Cerul acesta e neserios
de câte ori
are ocazia
se întinde pe jos
Și poetul acesta
e destul de mare
de câte ori are ocazia
apare
Astfel
unul coboară
iar celălalt
dimpotrivă
Ce iluzie
sugestivă
SAU DESPRE SINGURĂTATE
Vorbește-mi despre dragoste
i-am spus
și crinul brusc
a înflorit
lăsându-mă în urmă
Singur și îndrăgostit
Sunt p-aicea moşuleţi
Care chiar se cred poeţi,
Scriitori şi filozofi,
C-a dat colţu' în cartofi.
O zisei cam fără vină,
Dar n-am găsit altă rimă.
Inventator de butoi
Este George a lu' Budoi.
Georgică Universitaru'
A înghiţit de ieri ţiparu'
Şi l-a pus la marinat
În cinci sticle de Muscat.
Să ne delectăm niţel,
Cu domnul Zăgan Costel,
Crescându-i comedia
Pagina Wikipedia.
Sare poezia-n el
Ca fasolea în căţel.
Este altu' mai baban
Decât nea Costel Zăgan.
No talent, dar cu nevoia,
Se caţără David Boia,
Urcând printre ăi mai mari,
Dar n-are muşchi literari.
Adică, eminamente,
Scrie mult şi prostamente.
S-a-ngroşat în ei untura
C-aşa-i mare subcultura.
Să mai râdem dar niţel:
Alt poet, Barbu Girel,
Zice-se că-i consacrat.
O fi... dar la el în sat.
Poezia dânsului,
Bălăria câmpului.
Se votează, dă din cot
Ionică Vedetot.
Să ne desluşim niţel:
Este tot Barbu Girel.
Ne convinge că-i votat,
Cel mai tare comentat,
Ăl mai cunoscut poet,
Cu sonor deloc încet.
Dar la urmă şi la urmă,
Are versul tot de turmă
Preababanu', preababanu',
E Iurie Osoianu.
Ia româna petic - petic
Moldoveanu' nost' sovietic.
Greu de cap sau că e dus,
Are scuză că e rus.
Versuri ciumpe în ciupercă
Găsim la Dumitru Delcă.
Crezând că ce scrie... poate
Rămâne-n eternitate.
Dar dacă le scrii din mână,
Versul iese fără vână.
La bodegă, La Gherase,
Are-n rafturi Almanahe.
Luaţi-le şi le tociţi
Ca să vă mai primeniţi!
Ce mai lula-tura-vura,
Omorâţi literatura
Pe citatepedia,
Şi mare-i comedia.
Lume, lume, soro lume,
N-aş mai da şi alte nume
Care sigur ar rima
Literar cu altceva.
Nu ştiu cum să-nchei mai bine
Recitalu' meu de rime.
Poate-n paşi de menuet,
Că dă bine în pamflet.
Unde pui că nu-s poet,
N-am profil pe internet
Şi nu sunt fenomenal,
Şi nici intelectual.
Când o fi la pensie,
Să scap de depresie,
Mă fac şi eu scriitor
Şi scot cărţi la rotisor.
Acum că se înnoi Anu',
Semnez - Ion Dunăreanu.
Ca un lup aleargă poemul ca un lup timpul aleargă lăsând în suflet totemul să dispară lumea largă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE