Numai
primăvara
ne
învață
sufletul
să
înflorească
Și
la
anul
o
luăm
de
la
capăt
Eu înfloresc
tu înflorești
el înflorește
Ea
ne
înflorește
Costel Zăgan
miercuri, 22 aprilie 2020
luni, 20 aprilie 2020
CONCERTUL ZILEI
Sala de concerte-i pustie Numai bine
Îmi voi invita toate amintirile din co
pilărie Să le resuscitez pofta de viață
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
Start
20 și 30
Începe
note izolate
un porc râmă
și el
prin
aer
Privighetoarea
contrapunctează
discret și clar
Scâncet de mamă și copil de țâță
Flori sonore
Nu se oprește
ca de obicei
după 5 minute
Extazul sonor se dublează
Drept care
îmi pierd
și
ultima
bucățică
de
suflet
interjecția
sublimă
totul
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
ERASMUS DIN ROTTERDAM, ELOGIUL NEBUNIEI (1508)
*** Dacă judecăm drept, Dumnezeu are destule pricini să-i iubească pe proști.
-
Ca un lup aleargă poemul ca un lup timpul aleargă lăsând în suflet totemul să dispară lumea largă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE -
MARIANA MOGA - SCRIITORUL UNIVERSAL - INTERVIURI LITERARE 1. Spuneți-mi cine sunteți, când și cum v-ați hotărât să publicați primul volum? C... -
25.10.2023 Azi batjocura se numeşte laudă şi invers Chiar dacă-s binemeritate şi unele şi alte le Toţi de la conducătorii (care-s mulţi şi...